Trăiesc în comuna primitivă a emoţiilor, cînd în oameni domnea frica
Uitam pentru că asimilam. Eu deveneam ei. Ei deveneau eu
La vîrsta asta, n-aş mai putea ajunge la zece mii de semne cu spaţii
Criticul nu m-a înţeles; şi am plîns ca un copil în poala viitoarei mele foste soţii
Eu, cel responsabil cu viaţa mea aşa cum a fost, am încercat să mă ascund